Biletul 20 — atestat informatică Dolj 2026

Subiectul I

Baze de date — tabelul Produse

Evidenţa produselor unei firme de electrocasnice se realizează prin intermediul unei baze de date ce cuprinde tabelul Produse cu structura Cod_produs (N,4), Denumire (T,80), Pret (N,5.2), Clasa_energetica (T,5), Fabricat (Y/N), unde câmpul Fabricat reţine dacă produsul respectiv mai este în fabricaţie sau nu.

Cerinţe:

a) Creaţi structura tabelului Produse; b) Introduceţi următoarele înregistrări în tabel:

Cod_produs	Denumire	Pret	Clasa_energetica	Fabricat
287	Calorifer 900W	89.90	B	Y
291	Frigider AK245	850.00	A+	N
302	Combina frigorifica DK400	1349.00	A++	Y
316	Calorifer 1400W	109.90	B+	Y
324	Aragaz E40G	540.00	A++	N
328	Aragaz E40H	719.10	A++	Y

c) Afişaţi produsele care au clasa energetică A++, în ordine alfabetică; d) Folosind o interogare (secvenţă de instrucţiuni), ştergeţi produsele care nu se mai fabrică şi au clasa energetică A+.

Teoriecreare tabel inserare interogare filtrare ordonare delete

Rezolvare

SQL

-- a) Crearea structurii tabelului
CREATE TABLE Produse (
    Cod_produs       INTEGER,
    Denumire         VARCHAR(80),
    Pret             DECIMAL(5,2),
    Clasa_energetica VARCHAR(5),
    Fabricat         CHAR(1)
);

-- b) Introducerea inregistrarilor
INSERT INTO Produse VALUES (287, 'Calorifer 900W',            89.90, 'B',   'Y');
INSERT INTO Produse VALUES (291, 'Frigider AK245',           850.00, 'A+',  'N');
INSERT INTO Produse VALUES (302, 'Combina frigorifica DK400',1349.00,'A++', 'Y');
INSERT INTO Produse VALUES (316, 'Calorifer 1400W',          109.90, 'B+',  'Y');
INSERT INTO Produse VALUES (324, 'Aragaz E40G',              540.00, 'A++', 'N');
INSERT INTO Produse VALUES (328, 'Aragaz E40H',              719.10, 'A++', 'Y');

-- c) Produsele din clasa energetica A++, in ordine alfabetica
SELECT *
FROM Produse
WHERE Clasa_energetica = 'A++'
ORDER BY Denumire ASC;

-- d) Stergerea produselor scoase din fabricatie, din clasa A+
DELETE FROM Produse
WHERE Fabricat = 'N'
  AND Clasa_energetica = 'A+';

Cum funcționează

Tiparul canonic e la tabelul Carti. Valoarea acestei probleme stă într-o capcană foarte uşor de ratat.

`A+` şi `A++` sunt valori diferite

Cele două cerinţe par să vorbească despre acelaşi lucru, dar nu:

Cerinţa	Clasa	Cine intră
c) afişează	`'A++'`	Combina DK400, Aragaz E40G, Aragaz E40H
d) şterge	`'A+'`	doar Frigider AK245

Frigiderul AK245 are clasa A+, cu un singur plus. Nu apare la c) şi e singurul candidat la d).

Fiind comparaţie de text, 'A+' şi 'A++' sunt pur şi simplu şiruri diferite — nu există nicio relaţie „mai mare" între ele. Dacă ai folosi LIKE 'A+%' ai prinde ambele clase, deci ai şterge şi Aragazul E40G, care nu trebuie atins.

Aici = e obligatoriu, nu LIKE. E exact opusul situaţiei de la tabelul Autori, unde căutarea parţială era necesară.

Două condiţii la ştergere

„Nu se mai fabrică şi au clasa A+" → Fabricat = 'N' AND Clasa_energetica = 'A+'.

Cu OR ai şterge şi Aragazul E40G (nu se mai fabrică, dar e A++). Acelaşi raţionament ca la tabelul Piese.

Se şterge un singur produs.

Ordine alfabetică după denumire

ORDER BY Denumire ASC — „ordine alfabetică" pentru produse înseamnă după nume, nu după cod sau preţ. Rezultat: Aragaz E40G, Aragaz E40H, Combina frigorifica DK400.

Greșeli frecvente

Confuzia A+ / A++ — cea mai frecventă aici; cerinţele folosesc clase diferite.
LIKE 'A+%' — prinde şi A++, deci se şterge un produs în plus.
OR în loc de AND la ştergere.
Fabricat = 'Y' — „nu se mai fabrică" înseamnă N.
Ordonare după Cod_produs — „alfabetică" se referă la denumire.

Subiectul II

Programarepagina problemei

Să se afişeze cel mai mic element din matrice şi poziţiile pe care apare

Fişierul mat.in conţine pe prima linie un număr natural n, iar pe fiecare din următoarele n linii câte n numere reale, reprezentând o matrice pătratică A cu n × n elemente. Să se afişeze cel mai mic element din matrice şi poziţiile pe care apare.

Exemple

Date de intrare (`mat.in`)	Date de ieșire	Explicații
`3` `5 9 7` `4 9 9` `2 3 7`	`min=2` `l=3 c=1`	2 apare o singură dată
`4` `4 8 6 7` `5 6 4 0` `0 2 1 0` `5 4 6 2`	`min=0` `l=2 c=4` `l=3 c=1` `l=3 c=4`	0 apare de 3 ori

Teoriefisiere matrici

Rezolvare

C++

#include <iostream>
#include <fstream>
using namespace std;

int main() {
    ifstream f("mat.in");

    int n;
    f >> n;

    double a[20][20];
    for (int i = 0; i < n; i++)
        for (int j = 0; j < n; j++)
            f >> a[i][j];
    f.close();

    double minim = a[0][0];
    for (int i = 0; i < n; i++)
        for (int j = 0; j < n; j++)
            if (a[i][j] < minim) minim = a[i][j];

    cout << "min=" << minim << endl;

    for (int i = 0; i < n; i++)
        for (int j = 0; j < n; j++)
            if (a[i][j] == minim)
                cout << "l=" << i + 1 << " c=" << j + 1 << endl;

    return 0;
}

Subiectul III

Excelpagina problemei

Excel — suprafețe, cost total și grafic radial cu textură

Un client cumpără parchet pentru 4 camere. Creaţi registrul de calcul “Parchet.xlsx” pe desktop (spaţiul de lucru). Introduceţi următoarele date, respectând formatările:

Excel — suprafețe, cost total și grafic radial cu textură

Setaţi prima foaia de calcul astfel: format A4, margini: sus 1,5 cm, jos 1,5 cm, stânga 2,5 cm, dreapta 2 cm, antet 1 cm, subsol 1,50 cm.
Calculaţi câţi m2 de parchet trebuie să cumpere clientul, pentru fiecare cameră;
Calculaţi câţi m2 de parchet trebuie să cumpere clientul, pentru cele 4 camere (celula E6);
Adăugaţi o coloană ”Suma de plată”, în dreapta coloanei “Suprafaţă (m2)”. Ştiind că 1 m2 de parchet costă 35 lei, calculaţi cât a plătit clientul pentru fiecare cameră;
Calculaţi suma totală plătită de client pentru cele 4 camere (celula F7);
Realizaţi un grafic de tip “Radială”, pe baza celulelor din coloanele “Denumire cameră” şi “Suprafaţă (m2)”. Graficul trebuie să conţină legendă şi să aibă valorile afişate pe grafic. Aplicaţi suprafeţei diagramei o textură de tip “buchet”.

Teorieformule functii grafic setari pagina tabel

Rezolvare

Formule Excel

E2 =C2*D2        Suprafata camerei (m2)  -> copiaza pana la E5
E6 =SUM(E2:E5)   Total m2 pentru 4 camere

F1 Suma de plata
F2 =E2*35        1 m2 = 35 lei           -> pana la F5
F7 =SUM(F2:F5)   Suma totala platita

Cum funcționează

Pasul 1 — setările de pagină. Page Layout → colțul grupului Page Setup → fila Margins: sus 1,5, jos 1,5, stânga 2,5, dreapta 2, antet 1, subsol 1,5. Formatul A4 se alege din fila Page. Detalii identice cu vânzări.

Pașii 2–3 — aria dreptunghiului. Suprafața unei camere e lungime × lățime, deci =C2*D2. Totalul pe cele 4 camere e suma coloanei:

Cameră	Lungime	Lățime	Suprafață
camera 1	`5`	`3`	`15`
camera 2	`3,5`	`3`	`10,5`
camera 3	`6`	`4`	`24`
camera 4	`4`	`3`	`12`
		Total	`61,5` m²

Pasul 4 — coloana nouă cu preț constant. Suma de plată intră în F, la dreapta lui Suprafață. Prețul de 35 lei/m² apare o singură dată în enunț, deci se poate scrie direct în formulă: =E2*35.

Variantă mai bună în practică: scrii 35 într-o celulă liberă (de exemplu H1) și folosești =E2*$H$1. Dacă prețul se schimbă, modifici o singură celulă în loc de patru formule. $H$1 e referință absolută — rămâne fixă la copiere, spre deosebire de E2 care devine E3, E4. La examen, varianta cu 35 scris în formulă e acceptată; e bine însă să știi de ce cealaltă e mai solidă.

Suma totală: 61,5 × 35 = 2.152,50 lei.

Atenție la rânduri: totalul de metri pătrați se cere în E6, iar totalul în lei în F7 — pe rânduri diferite, exact cum arată tabelul original (eticheta TOTAL m² pe rândul 6, TOTAL lei pe rândul 7). Nu e o greșeală de tipar.

Pasul 6 — graficul radial. „Radială" este numele românesc al diagramei Pie. Se selectează B1:B5, apoi cu Ctrl apăsat E1:E5, și Insert → Pie Chart.

Cerință	Unde se face
Legendă	Add Chart Element → Legend → Right
Valori afișate	Add Chart Element → Data Labels → Outside End
Textură „buchet"	click dreapta pe suprafața diagramei → Format Chart Area → Fill → Picture or texture fill → Texture → Bouquet

Spre deosebire de brad, aici diagrama este radială, deci dacă vrei procente în loc de valori absolute ai opțiunea nativă: Format Data Labels → bifa Percentage.

Greșeli frecvente

=C2+D2 în loc de =C2*D2. Aria e produs, nu sumă. Pentru camera 1 ar da 8 în loc de 15 — plauzibil ca ordin de mărime, deci greu de prins din ochi.
Totalul în lei calculat ca =E6*35. Dă același număr, dar enunțul cere coloana Suma de plată completată pe fiecare cameră și totalul ei. Dacă sari peste coloană, pierzi punctajul de la cerința 4.
E6 și F7 puse pe același rând. Tabelul original le are pe rânduri diferite; corectura se face după el.
Selecție continuă B1:E5 pentru grafic. Include Lungime și Lățime, deci diagrama radială primește 3 serii — iar un pie chart afișează doar prima. Rezultatul arată plauzibil, dar e greșit.
Textura aleasă după nume în engleză greșit. „Buchet" = Bouquet în galeria de texturi, nu Bouquet of flowers sau Floral. E a doua textură din primul rând al galeriei.
Zecimalele de la 3,5. Pe setări englezești, separatorul zecimal e punctul: 3.5. Dacă scrii 3,5 acolo, Excel îl tratează ca text și aria iese 0.