Biletul 19 — atestat informatică Dolj 2026

Subiectul I

Baze de date — tabelul Abonati

Evidenţa abonaţilor unei săli de aerobic se realizează prin intermediul unei baze de date ce cuprinde tabelul Abonati cu structura Cod_abonat (T,2), Nume_abonat (T,80), Pret_abonament (N,5.2), Tip_abonament (N,1), Data_expirare (D).

Cerinţe:

a) Creaţi structura tabelului Abonati; b) Introduceţi următoarele înregistrări în tabel:

Cod_abonat	Nume_abonat	Pret_abonament	Tip_abonament	Data_expirare
14	Oprea Virginia	88	Light	27.iul.2020
32	Negrea Raluca	88	Light	11.aug.2020
71	Dragnea Mircea	129	Hard	05.aug.2020
24	Fodor Dana	105	Medium	17.iul.2020
45	Boanta Irinel	105	Medium	21.aug.2020
17	Cerbu Simina	79	Light	10.iul.2020

c) Afişaţi abonaţii care au optat pentru tipul de abonament Light; d) Folosind o interogare (secvenţă de instrucţiuni), efectuaţi o reducere de 9 lei pentru abonaţii al căror abonament expiră în luna august 2020.

Teoriecreare tabel inserare interogare filtrare update date

Rezolvare

SQL

-- a) Crearea structurii tabelului
-- Tip_abonament e declarat (N,1) in enunt, dar valorile sunt text -> VARCHAR
CREATE TABLE Abonati (
    Cod_abonat     VARCHAR(2),
    Nume_abonat    VARCHAR(80),
    Pret_abonament DECIMAL(5,2),
    Tip_abonament  VARCHAR(10),
    Data_expirare  DATE
);

-- b) Introducerea inregistrarilor
INSERT INTO Abonati VALUES ('14', 'Oprea Virginia',  88, 'Light',  '2020-07-27');
INSERT INTO Abonati VALUES ('32', 'Negrea Raluca',   88, 'Light',  '2020-08-11');
INSERT INTO Abonati VALUES ('71', 'Dragnea Mircea', 129, 'Hard',   '2020-08-05');
INSERT INTO Abonati VALUES ('24', 'Fodor Dana',     105, 'Medium', '2020-07-17');
INSERT INTO Abonati VALUES ('45', 'Boanta Irinel',  105, 'Medium', '2020-08-21');
INSERT INTO Abonati VALUES ('17', 'Cerbu Simina',    79, 'Light',  '2020-07-10');

-- c) Abonatii cu abonament de tip Light
SELECT *
FROM Abonati
WHERE Tip_abonament = 'Light';

-- d) Reducere de 9 lei pentru abonamentele care expira in august 2020
UPDATE Abonati
SET Pret_abonament = Pret_abonament - 9
WHERE Data_expirare BETWEEN '2020-08-01' AND '2020-08-31';

Cum funcționează

Tiparul general e cel de la tabelul Carti. Două observaţii specifice.

Enunțul se contrazice la tipul lui `Tip_abonament`

Structura spune Tip_abonament (N,1) — numeric, o cifră. Dar valorile din tabel sunt Light, Medium, Hard, adică text. Notaţia din enunț e pur şi simplu greşită.

Când enunțul se contrazice cu datele, datele au dreptate: nu poţi introduce cuvântul „Light" într-o coloană numerică. Declari VARCHAR şi mergi mai departe. La examen merită să scrii un comentariu scurt, ca să se vadă că ai observat.

Acelaşi lucru se aplică lui Cod_abonat (T,2): e declarat text, deşi valorile arată ca numere. Aici respectăm enunțul — codurile nu se folosesc în calcule, deci textul e corect (vezi discuţia despre CNP la tabelul Pacienti).

Reducere fixă, nu procentuală

SET Pret_abonament = Pret_abonament - 9

Spre deosebire de majoritatea subiectelor, aici reducerea e o sumă fixă, nu un procent. Se scade direct. Compară cu tabelul Masini, unde „scădeţi cu 7%" devenea * 0.93.

Citeşte cu atenție: „9 lei" înseamnă scădere fixă, „9%" ar însemna * 0.91.

Se modifică Negrea Raluca (88 → 79), Dragnea Mircea (129 → 120) şi Boanta Irinel (105 → 96).

Greșeli frecvente

Tip_abonament declarat numeric — inserarea valorii 'Light' eşuează.
- 9 scris ca * 0.91 — confuzia dintre reducere fixă şi procentuală.
WHERE Data_expirare = '2020-08' — nu e o dată validă; se foloseşte BETWEEN.
UPDATE fără WHERE — toate abonamentele se ieftinesc.

Subiectul II

Programarepagina problemei

Să se afişeze cel mai mare element din matrice şi poziţiile pe care apare

Fişierul mat.in conţine pe prima linie un număr natural n, iar pe fiecare din următoarele n linii câte n numere reale, reprezentând o matrice pătratică A cu n × n elemente. Să se afişeze cel mai mare element din matrice şi poziţiile pe care apare.

Exemple

Date de intrare (`mat.in`)	Date de ieșire	Explicații
`3` `5 9 7` `4 9 9` `2 3 7`	`max=9` `l=1 c=2` `l=2 c=2` `l=2 c=3`	9 apare de 3 ori; `l` = linia, `c` = coloana

Teoriefisiere matrici

Rezolvare

C++

#include <iostream>
#include <fstream>
using namespace std;

int main() {
    ifstream f("mat.in");

    int n;
    f >> n;

    double a[20][20];
    for (int i = 0; i < n; i++)
        for (int j = 0; j < n; j++)
            f >> a[i][j];
    f.close();

    double maxim = a[0][0];                 // primul element, nu 0
    for (int i = 0; i < n; i++)
        for (int j = 0; j < n; j++)
            if (a[i][j] > maxim) maxim = a[i][j];

    cout << "max=" << maxim << endl;

    for (int i = 0; i < n; i++)             // a doua trecere: unde apare
        for (int j = 0; j < n; j++)
            if (a[i][j] == maxim)
                cout << "l=" << i + 1 << " c=" << j + 1 << endl;

    return 0;
}

Subiectul III

Excelpagina problemei

Excel — adaos, TVA și preț de vânzare calculate în lanț

Un elev a cumpărat de la un magazin de calculatoare câteva componente. Realizaţi pe desktop (spaţiul de lucru) registrul de calcul “Calculator.xlsx” în care introduceţi tabelul următor, respectând formatările:

Excel — adaos, TVA și preț de vânzare calculate în lanț

Calculaţi adaosul firmei ştiind că acesta este de 5% din preţ;
Calculaţi preţul final al componentelor (preţ iniţial + adaos);
Calculaţi TVA-ul ştiind că acesta este de 24% din preţul final;
Calculaţi preţul de vânzare (preţ final + TVA), pe fiecare componentă;
În celula G7 afişaţi suma totală pe care a plătit-o elevul.
În celula A8 introduceţi textul “Cel mai ieftin”. În celula B8, folosind o funcţie Excel, afişaţi cea mai ieftină componentă.

Teorieformule functii procente tva tabel

Rezolvare

Formule Excel

D2 =C2*5%                                   Adaos        -> copiaza pana la D6
E2 =C2+D2                                   Pret final   -> pana la E6
F2 =E2*24%                                  TVA          -> pana la F6
G2 =E2+F2                                   Pret vanzare -> pana la G6

G7 =SUM(G2:G6)                              Suma totala platita

A8 Cel mai ieftin
B8 =INDEX(B2:B6,MATCH(MIN(C2:C6),C2:C6,0))  Numele celei mai ieftine componente

Cum funcționează

Calculul în lanț. Cele patru coloane nu sunt independente — fiecare o folosește pe precedenta:

Pret initial -> +5% adaos -> Pret final -> +24% TVA -> Pret vanzare

De aceea F2 se calculează din E2 (prețul final), nu din C2 (prețul inițial). TVA-ul se aplică peste prețul cu adaos inclus, exact cum spune enunțul: „TVA-ul... este de 24% din preţul final". E aceeași idee de procente aplicate succesiv ca la librărie, doar că aici sunt două etape, nu una.

Trasare pe primul rând — Placa de bază, 350 lei:

Pas	Formulă	Rezultat
Adaos	`350 × 5%`	`17,50`
Preț final	`350 + 17,50`	`367,50`
TVA	`367,50 × 24%`	`88,20`
Preț vânzare	`367,50 + 88,20`	`455,70`

Pasul 6 — de ce INDEX cu MATCH și nu MIN. Enunțul cere componenta cea mai ieftină, adică textul din coloana B, nu prețul. MIN întoarce un număr, deci singur nu ajunge. Combinația se citește de la interior spre exterior:

MIN(C2:C6) → cel mai mic preț: 10
MATCH(10, C2:C6, 0) → pe al câtelea rând din domeniu se află: 4
INDEX(B2:B6, 4) → al 4-lea nume din coloana B: Mouse

Al treilea argument al lui MATCH, 0, înseamnă potrivire exactă. Fără el, MATCH presupune că domeniul e sortat crescător și întoarce rezultate greșite pe date nesortate — cum sunt acestea.

Aici „cea mai ieftină" dă același răspuns indiferent dacă te uiți la prețul inițial (C) sau la cel de vânzare (G): adaosul și TVA-ul sunt procente egale pentru toate componentele, deci nu schimbă ordinea. Am folosit C pentru că e coloana din enunț. Dacă procentele ar fi fost diferite pe produs — ca la magazin — ordinea s-ar fi putut schimba.

Greșeli frecvente

TVA calculat din prețul inițial: =C2*24% în loc de =E2*24%. Nu dă eroare, doar un rezultat mai mic. Enunțul spune explicit „din preţul final".
=MIN(B2:B6) pentru cea mai ieftină componentă. Coloana B conține text; MIN ignoră textul și întoarce 0. Prețurile sunt în C.
MATCH fără al treilea argument. Pe un domeniu nesortat întoarce tăcut alt rând — deci alt nume de produs, fără nicio eroare afișată.
INDEX și MATCH pe domenii de lungimi diferite (B2:B6 cu C2:C7). Poziția găsită în unul nu mai corespunde în celălalt. Domeniile trebuie să aibă exact aceeași înălțime.
Suma pusă în G6 în loc de G7. G6 e ultimul produs; ai suprascrie Placa video și ai pierde o valoare — deci și suma devine greșită.
=SUM(G2:G7) — include celula propriei sume. Excel semnalează Referință circulară și întoarce 0.