Sesiunea 2026 · fișă de lucru

Biletul 12 — atestat informatică Dolj 2026

Cele trei cerințe date împreună la proba practică.

Subiectul I

Baze de date — tabelul Clase

Evidenţa claselor dintr-o şcoală se realizează prin intermediul unui tabel Clase cu structura Id_clasa (N,5), Clasa (N,2), Seria (T,1), Sala (T,30), Dotari_multimedia (Y/N), Nr_elevi (N,2), Val_bunuri_inventar (N,5), Aer_conditionat (Y/N).

Cerinţe:

a) Creaţi structura tabelului Clase; b) Introduceţi următoarele înregistrări în tabel:

Id_clasa	Clasa	Seria	Sala	Dotari_multimedia	Nr_elevi	Val_bunuri_inventar	Aer_conditionat
4	7	A	201	Y	26	5000	Y
5	7	B	202	Y	26	4500	N
6	7	C	202	N	24	3100	N
8	8	A	205	N	26	2800	Y
9	8	B	206	N	28	3400	Y
10	9	A	301	Y	26	5500	Y

c) Afişaţi sălile de clasă care dispun de aer condiţionat; d) Folosind o interogare (secvenţă de instrucţiuni), măriţi valoarea bunurilor de inventar cu 4% pentru clasele care au dotări multimedia (valoarea obţinută se rotunjeşte la cel mai apropiat întreg).

Teoriecreare tabel inserare interogare filtrare update calcul procentual rotunjire

Rezolvare

SQL

-- a) Crearea structurii tabelului
CREATE TABLE Clase (
    Id_clasa            INTEGER,
    Clasa               INTEGER,
    Seria               CHAR(1),
    Sala                VARCHAR(30),
    Dotari_multimedia   CHAR(1),
    Nr_elevi            INTEGER,
    Val_bunuri_inventar INTEGER,
    Aer_conditionat     CHAR(1)
);

-- b) Introducerea inregistrarilor
INSERT INTO Clase VALUES (4,  7, 'A', '201', 'Y', 26, 5000, 'Y');
INSERT INTO Clase VALUES (5,  7, 'B', '202', 'Y', 26, 4500, 'N');
INSERT INTO Clase VALUES (6,  7, 'C', '202', 'N', 24, 3100, 'N');
INSERT INTO Clase VALUES (8,  8, 'A', '205', 'N', 26, 2800, 'Y');
INSERT INTO Clase VALUES (9,  8, 'B', '206', 'N', 28, 3400, 'Y');
INSERT INTO Clase VALUES (10, 9, 'A', '301', 'Y', 26, 5500, 'Y');

-- c) Salile de clasa care dispun de aer conditionat
SELECT Sala
FROM Clase
WHERE Aer_conditionat = 'Y';

-- d) Marirea cu 4% a valorii bunurilor, pentru clasele cu dotari multimedia
UPDATE Clase
SET Val_bunuri_inventar = ROUND(Val_bunuri_inventar * 1.04)
WHERE Dotari_multimedia = 'Y';

Cum funcționează

Tiparul e cel canonic de la tabelul Carti. Elementele specifice:

c) `SELECT Sala` în loc de `SELECT *`

Enunțul cere sălile, nu toate informaţiile despre clase. Deci se selectează doar coloana cerută:

SELECT Sala FROM Clase WHERE Aer_conditionat = 'Y';

SELECT * ar afişa toate cele 8 coloane. Nu e greşit ca rezultat, dar nu răspunde exact la ce s-a cerut. Citirea atentă a verbului contează: „afişaţi sălile" ≠ „afişaţi clasele".

Rezultat: 201, 205, 206, 301.

Sala 202 apare de două ori în tabel (clasele 7B şi 7C). Dacă vrei fiecare sală o singură dată, foloseşti SELECT DISTINCT Sala. Aici nu e cazul — niciuna dintre sălile cu aer condiţionat nu se repetă.

d) Creştere procentuală cu rotunjire

Combină două tehnici deja întâlnite: factorul 1.04 pentru „+4%" (vezi tabelul Masini) şi ROUND pentru că Val_bunuri_inventar e declarat (N,5), adică întreg (vezi tabelul Cursuri).

Se modifică cele trei clase cu Dotari_multimedia = 'Y':

Valoare	`* 1.04`	`ROUND`
5000	5200.00	5200
4500	4680.00	4680
5500	5720.00	5720

Aici toate rezultatele ies exacte, dar ROUND rămâne necesar — enunțul îl cere explicit, iar baremul îl punctează.

Observă că Sala e declarată (T,30), adică text, deşi valorile arată ca numere. E corect: sălile pot fi numite 201A sau Laborator 2, iar cu ele nu se fac calcule.

Greșeli frecvente

SELECT * când enunțul cere doar sălile.
Confuzia dintre cele două câmpuri Y/N — c) filtrează după Aer_conditionat, d) după Dotari_multimedia.
ROUND uitat — enunțul îl cere explicit.
* 0.04 în loc de * 1.04 — ar lăsa 4% din valoare.
Sala declarată numerică — enunțul spune (T,30).

Subiectul II

Programarepagina problemei

Modulele numerelor complexe dintr-un fișier, afișate în ordine descrescătoare

Fişierul complexe.in conţine pe prima linie numărul natural n (numărul de valori complexe), iar pe fiecare din următoarele n linii două numere întregi reprezentând partea reală şi partea imaginară a unui număr complex. Să se afişeze, în ordine descrescătoare, modulele numerelor complexe, cu precizie de două zecimale.

Modulul numărului complex este |a + bi| = √(a² + b²).

Exemple

Date de intrare (`complexe.in`)	Date de ieșire	Explicații
`6` `3 4` `1 2` `-2 3` `0 4` `-5 -2` `1 -3`	`5.39 5.00 4.00 3.61 3.16 2.24`	5.39 = \|−5−2i\|, 5 = \|3+4i\|, 4 = \|4i\|, 3.61 = \|−2+3i\|, 3.16 = \|1−3i\|, 2.24 = \|1+2i\|

⚠️ Enunțul oficial are o mică inconsecvență. Cere „precizie de două zecimale", dar în exemplul din subiect valorile întregi apar ca 5 și 4, nu ca 5.00 și 4.00. Rezolvarea de mai jos respectă cerinţa scrisă (două zecimale întotdeauna). Dacă vrei exact forma din exemplu, vezi nota de la finalul explicaţiei — ambele se punctează.

Teoriedate structurate fisiere sortare

Rezolvare

C++

#include <iostream>
#include <iomanip>
#include <fstream>
#include <cmath>
using namespace std;

struct Complex {
    int a, b;                           // parte reala, parte imaginara
    double modul;
};

int main() {
    ifstream f("complexe.in");

    int n;
    f >> n;

    Complex z[100];
    for (int i = 0; i < n; i++) {
        f >> z[i].a >> z[i].b;
        z[i].modul = sqrt((double)z[i].a * z[i].a + (double)z[i].b * z[i].b);
    }
    f.close();

    for (int i = 0; i < n - 1; i++)     // sortare DESCRESCATOARE dupa modul
        for (int j = i + 1; j < n; j++)
            if (z[j].modul > z[i].modul) {
                Complex aux = z[i];
                z[i] = z[j];
                z[j] = aux;
            }

    cout << fixed << setprecision(2);
    for (int i = 0; i < n; i++) cout << z[i].modul << " ";

    return 0;
}

Cum funcționează

Structural, problema e geamăna ordonării fracțiilor: citești perechi de numere din fişier, calculezi o valoare pentru fiecare, sortezi după ea. Diferă doar formula și sensul sortării.

Din nou structura are trei câmpuri — datele originale plus valoarea calculată, ca să n-o recalculezi la fiecare comparație:

struct Complex {
    int a, b;
    double modul;
};

Modulul e distanța de la origine până la punctul (a, b) în plan — adică exact teorema lui Pitagora: √(a² + b²). De aceea semnele nu contează: |-5 - 2i| și |5 + 2i| au același modul. Pentru (-5, -2): √(25 + 4) = √29 ≈ 5.39.

sqrt necesită #include <cmath>.

Conversia (double) la înmulțire e o măsură de siguranță: pentru valori mari, a * a între doi int poate depăși limita tipului înainte ca sqrt să apuce să lucreze cu el.

Sortarea e descrescătoare, deci > în condiție — spre deosebire de fracții, unde era <. Acesta e singurul caracter care decide sensul; verifică-l de două ori.

fixed << setprecision(2) se scrie o singură dată, înainte de buclă — setarea rămâne activă pentru toate afișările ulterioare. Necesită #include <iomanip>.

Despre inconsecvenţa din enunţ. fixed << setprecision(2) produce 5.39 5.00 4.00 ..., adică exact „două zecimale". Exemplul oficial arată însă 5.39 5 4 .... Pentru acea formă se scoate fixed şi se foloseşte setprecision(3), care păstrează 3 cifre semnificative şi elimină zecimalele nule. Cerinţa scrisă din enunţ e respectată de prima variantă, deci pe ea o folosim.

Greșeli frecvente

Uitarea lui sqrt — se afișează a² + b² în loc de modul.
a + b în loc de √(a² + b²) — pentru (-5, -2) ar da -7, un rezultat fără sens ca modul.
Sortare crescătoare — enunțul cere descrescător, deci >.
setprecision fără fixed — se numără cifre semnificative, nu zecimale.
setprecision scris în interiorul buclei — funcționează, dar e redundant.
Interschimbarea doar a modulului — datele originale se desperechează; cu struct se mută tot.

Subiectul III

Excelpagina problemei

Excel — îmbinare celule, formatare monedă și grafic procentual

Creaţi pe desktop (spaţiul de lucru) registrul de calcul „Brad.xlsx”. Introduceţi datele următoare, respectând formatările:

Excel — îmbinare celule, formatare monedă și grafic procentual

Formataţi coloanele tabelului astfel: a. Coloana Nr. crt.: Număr (0 zecimale) b. Coloana Denumire podoabă: Text c. Coloana: Cantitate (bucăţi): Număr d. Coloana Preţ/bucată: Număr cu 2 zecimale e. Coloana Dată intrare în stoc: Data (zz/ll/aaaa)
Redenumiţi foaia 1 în “Vânzări_podoabe”;
Adăugaţi coloana “Valoare totală”, la dreapta coloanei “Dată intrare în stoc”. Calculaţi valoarea totală a podoabelor, pentru fiecare produs.
Îmbinaţi şi centraţi celulele din domeniul A7:F7. În celula obţinută introduceţi textul „VALOARE FINALĂ:” iar in celula G7 calculaţi cât a încasat firma pentru toate podoabele.
Formataţi celulele conţinând sume de bani ca monedă (lei);
Realizaţi un grafic de tip “Bară” cu ajutorul datelor din coloanele “Denumire podoabă” şi “Cantitate (bucaţi)”. Graficul trebuie să aibă legendă. Afişaţi valorile pe grafic, procentual.

Teorieformule functii grafic operatii fisiere procente tva tabel

Rezolvare

Formule Excel

F1 Valoare totala
F2 =C2*D2        Cantitate * Pret/bucata  -> copiaza pana la F6

A7:F7  imbinate, text: VALOARE FINALA:
G7 =SUM(F2:F6)   Cat a incasat firma

Cum funcționează

Pasul 1 — formatarea pe tipuri. Se selectează fiecare coloană pe rând (Home → Number):

Coloană	Tip cerut	Unde
`A` Nr. crt.	Number, 0 zecimale	Decrease Decimal până la 0
`B` Denumire podoabă	Text	lista de formate → Text
`C` Cantitate	Number	—
`D` Preț/bucată	Number, 2 zecimale	—
`E` Dată intrare	Date, tipul `zz/ll/aaaa`	More Number Formats → Date → `14/03/2012`

Pasul 2 — redenumirea foii. Dublu-click pe eticheta Sheet1 din bara de jos, scrii Vânzări_podoabe, Enter. (Sau click dreapta → Rename.)

Pasul 3 — coloana nouă. Valoare totală se adaugă la dreapta lui Dată intrare în stoc, deci în F. Formula e cantitatea înmulțită cu prețul unitar: =C2*D2.

Pasul 4 — îmbinarea. Selectezi A7:F7 → Home → Merge & Center → scrii VALOARE FINALĂ:. Totalul merge în G7, adică în celula imediat după zona îmbinată.

De ce G7 și nu F7: F7 face parte din îmbinare, deci nu mai poate primi o valoare separată. Când îmbini celule, Excel păstrează doar conținutul celei din stânga-sus și îl șterge pe restul — de aceea totalul are nevoie de o celulă proprie, în afara zonei.

Verificare pe date: 100×2,50 + 50×3 + 35×2 + 30×50 + 50×5 = 250 + 150 + 70 + 1500 + 250 = 2220 lei.

Pasul 6 — graficul „procentual", partea nefirească. Enunțul cere un grafic de tip Bară, cu legendă și cu „valorile afişate pe grafic, procentual".

Problema: Excel nu oferă etichete procentuale pe graficele de tip bară. Opțiunea Percentage din Format Data Labels este activă doar la diagramele radiale (pie / doughnut), unde procentul din total are sens automat. Pe o bară, ai două variante corecte:

Bară stivuită 100% (100% Stacked Bar) — fiecare valoare devine automat o fracțiune din total, deci procentul e chiar ceea ce se afișează. E cea mai apropiată de litera enunțului.
Coloană ajutătoare cu procente — G2 =C2/SUM($C$2:$C$6), formatată ca procent, iar apoi la Data Labels → Value From Cells alegi domeniul G2:G6.

Ambele sunt apărabile la examen. Important e să nu te blochezi căutând o opțiune care nu există.

Observă $C$2:$C$6 din varianta 2: semnele $ fixează domeniul, ca la copierea formulei în jos numitorul să rămână același total. Fără ele, domeniul ar aluneca la C3:C7 și procentele ar fi greșite.

Greșeli frecvente

Se caută „Percentage" la un grafic de tip bară și se pierde timp. Nu există. Vezi cele două variante de mai sus.
Totalul scris în F7. Face parte din zona îmbinată A7:F7, deci ori suprascrie textul VALOARE FINALĂ:, ori dispare la îmbinare.
Se îmbină după ce s-a scris totalul. Excel avertizează că păstrează doar valoarea din stânga-sus și șterge restul — inclusiv suma. Îmbină întâi, scrie după.
Coloana B lăsată pe General. Enunțul cere explicit Text. Nu se vede nicio diferență pe aceste date, dar e o cerință punctată separat.
Data formatată ca ll/zz/aaaa. Formatul american e implicit pe multe instalări. 10.12.2013 ar deveni 12/10/2013 — zi și lună inversate.
=C2*D2 copiat fără $, dar cu domeniu fix necesar. Aici referințele trebuie să fie relative (fiecare rând cu datele lui). $ se pune doar la totalul din varianta cu procente.