Sesiunea 2026 · fișă de lucru

Biletul 15 — atestat informatică Dolj 2026

Cele trei cerințe date împreună la proba practică.

Subiectul I

Baze de date — tabelul Autori

Evidenţa autorilor cărţilor dintr-o bibliotecă se realizează prin intermediul tabelului Autori cu structura Id_autor (N,5), Nume (T,50), Prenume (T,50), Autor_roman (Y/N), Descriere (T,200).

Cerinţe:

a) Creaţi structura tabelului Autori; b) Introduceţi următoarele înregistrări în tabel:

Id_autor	Nume	Prenume	Autor_roman	Descriere
32	Eminescu	Mihai	Y	Poet, prozator si jurnalist, cea mai importanta voce poetica din literatura romana.
54	Caragiale	Ion-Luca	Y	Dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru si ziarist roman.
31	Eco	Umberto	N	Scriitor italian, editor si filosof si un foarte cunoscut semiotician.
322	Slavici	Ioan	Y	Scriitor, jurnalist si pedagog roman, membru corespondent al Academiei Romane.
35	Alecsandri	Vasile	Y	Poet, dramaturg, folclorist, om politic, membru fondator al Academiei Romane.
56	Shakespeare	William	N	Dramaturg şi poet englez, considerat cel mai mare scriitor englez.

c) Afişaţi autorii de naţionalitate română; d) Folosind o interogare (secvenţă de instrucţiuni), ştergeţi autorii care sunt poeţi (în câmpul Descriere apare cuvântul „poet").

Teoriecreare tabel inserare interogare filtrare delete like

Rezolvare

SQL

-- a) Crearea structurii tabelului
CREATE TABLE Autori (
    Id_autor    INTEGER,
    Nume        VARCHAR(50),
    Prenume     VARCHAR(50),
    Autor_roman CHAR(1),
    Descriere   VARCHAR(200)
);

-- b) Introducerea inregistrarilor
INSERT INTO Autori VALUES (32,  'Eminescu',    'Mihai',    'Y', 'Poet, prozator si jurnalist, cea mai importanta voce poetica din literatura romana.');
INSERT INTO Autori VALUES (54,  'Caragiale',   'Ion-Luca', 'Y', 'Dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru si ziarist roman.');
INSERT INTO Autori VALUES (31,  'Eco',         'Umberto',  'N', 'Scriitor italian, editor si filosof si un foarte cunoscut semiotician.');
INSERT INTO Autori VALUES (322, 'Slavici',     'Ioan',     'Y', 'Scriitor, jurnalist si pedagog roman, membru corespondent al Academiei Romane.');
INSERT INTO Autori VALUES (35,  'Alecsandri',  'Vasile',   'Y', 'Poet, dramaturg, folclorist, om politic, membru fondator al Academiei Romane.');
INSERT INTO Autori VALUES (56,  'Shakespeare', 'William',  'N', 'Dramaturg si poet englez, considerat cel mai mare scriitor englez.');

-- c) Autorii de nationalitate romana
SELECT *
FROM Autori
WHERE Autor_roman = 'Y';

-- d) Stergerea autorilor care sunt poeti
DELETE FROM Autori
WHERE LOWER(Descriere) LIKE '%poet%';

Cum funcționează

Structura în patru pași e cea explicată la tabelul Carti — acolo găsești traducerea tipurilor și regulile de bază. Aici apar două lucruri noi.

Câmpurile `Y/N`

Enunțul notează Autor_roman (Y/N), adică un câmp care reține doar „da" sau „nu". Se declară CHAR(1) și se compară ca text, cu apostrofuri:

WHERE Autor_roman = 'Y'

În Access, tipul echivalent este Yes/No, iar comparația se scrie WHERE Autor_roman = True. Cu CHAR(1) rămâi în SQL standard și în logica enunțului, care chiar folosește literele Y și N.

Căutarea unui cuvânt în text: `LIKE`

Cerința d) nu cere o valoare exactă, ci ca un cuvânt să apară undeva în descriere. Pentru asta există LIKE împreună cu caracterul %:

WHERE LOWER(Descriere) LIKE '%poet%'

% înseamnă „orice şir de caractere, inclusiv gol". Deci tiparul '%poet%' se citește: orice text, apoi „poet", apoi orice text.

Tipar	Ce potriveşte
`'%poet%'`	„poet" oriunde în text
`'poet%'`	textul începe cu „poet"
`'%poet'`	textul se termină cu „poet"
`'P%'`	începe cu litera P

LOWER(Descriere) transformă textul în litere mici înainte de comparație. E necesar aici pentru că descrierile încep cu majusculă: fără el, '%poet%' nu l-ar prinde pe Eminescu, a cărui descriere începe cu „Poet, prozator...". Cu LOWER, prinde ambele forme.

Se şterg astfel Eminescu, Caragiale, Alecsandri şi Shakespeare — toți au „poet" în descriere, cu majusculă sau fără.

`DELETE`

DELETE FROM Autori WHERE ...;

Se şterg rânduri întregi, deci nu se specifică nicio coloană — nu există DELETE Nume FROM. Pentru a şterge o singură coloană ai nevoie de ALTER TABLE, care e cu totul altceva.

Ca la UPDATE, WHERE este obligatoriu: DELETE FROM Autori; goleşte tot tabelul, fără avertisment.

Greșeli frecvente

DELETE fără WHERE — dispare tot tabelul.
= în loc de LIKE — WHERE Descriere = 'poet' caută o descriere care e exact cuvântul „poet", deci nu găseşte nimic.
LIKE 'poet' fără % — acelaşi efect ca =. Fără măcar un %, LIKE nu caută în interior.
Ignorarea majusculelor — fără LOWER, descrierile care încep cu „Poet" scapă.
DELETE Nume FROM Autori — DELETE lucrează pe rânduri, nu pe coloane.
Autor_roman = Y fără apostrofuri — Y e interpretat ca nume de coloană.

Subiectul II

Programarepagina problemei

Să se afişeze maximul valorilor negative

Se citesc de la tastatură un număr natural n şi cele n elemente ale unui vector X care memorează numere întregi. Să se afişeze maximul valorilor negative. Dacă nu există elemente negative, se va afişa mesajul NU EXISTA.

Exemple

Date de intrare	Date de ieșire	Explicații
`6` `23 -7 -40 200 -15 0`	`max=-7`	Dintre −7, −40 şi −15, cel mai mare este −7
`3` `14 2 90`	`NU EXISTA`	Nu există elemente negative

Teorievectori

Rezolvare

C++

#include <iostream>
using namespace std;

int main() {
    int n;
    cin >> n;

    int x[100];
    for (int i = 0; i < n; i++) cin >> x[i];

    int maxim;
    bool gasit = false;

    for (int i = 0; i < n; i++)
        if (x[i] < 0) {
            if (!gasit || x[i] > maxim) maxim = x[i];
            gasit = true;
        }

    if (gasit) cout << "max=" << maxim;
    else cout << "NU EXISTA";

    return 0;
}

Cum funcționează

Problema pare simplă, dar ascunde capcana cea mai des întâlnită la căutarea unui maxim: cu ce valoare pornești?

Reflexul obișnuit e int maxim = 0;. Aici ar fi greșit: toate valorile căutate sunt negative, deci mai mici decât 0. Niciuna n-ar trece testul x[i] > maxim, iar rezultatul ar rămâne 0 — o valoare care nici măcar nu e în vector.

Soluția e să nu inventezi o valoare de start, ci să iei primul element care se califică. Asta face condiția:

if (!gasit || x[i] > maxim) maxim = x[i];

Se citește: „dacă n-am găsit încă niciun negativ, ia-l pe acesta; altfel, ia-l doar dacă e mai mare decât ce am." La prima valoare negativă, !gasit e adevărat și maxim se inițializează corect. De la a doua încolo, contează doar comparația.

Bonusul e că același flag gasit răspunde și la întrebarea dacă trebuie afișat NU EXISTA.

Pentru X = [23, -7, -40, 200, -15, 0], elementele negative sunt -7, -40 și -15. maxim devine -7 la prima, rămâne -7 la următoarele. Atenție: 0 nu e negativ, deci nu intră în calcul.

Greșeli frecvente

int maxim = 0; — cea mai frecventă. Niciun număr negativ nu e mai mare decât 0, deci rezultatul rămâne 0.
maxim = x[0]; — corect doar dacă primul element e negativ. Pentru [23, -7, ...] ai porni de la 23 și n-ai găsi niciodată un negativ mai mare.
x[i] <= 0 — include și zeroul, care nu e negativ.
Căutarea minimului din greșeală — -40 pare „mai mare" vizual, dar este mai mic. Pe numere negative, cu cât cifra e mai mare, cu atât valoarea e mai mică.
Omiterea formatului max= — enunțul cere exact acest prefix.

Subiectul III

Excelpagina problemei

Excel — medii, sortare descrescătoare și Admis/Respins cu IF

Creaţi pe desktop (spaţiul de lucru) registrul de calcul „Admitere.xlsx”. Redenumiţi prima foaie de calcul „Admitere_liceu”. În această foaie de calcul realizaţi următorul tabel, respectând formatările:

Excel — medii, sortare descrescătoare și Admis/Respins cu IF

Setaţi prima foaie de calcul astfel: format A4, margini: sus 1,5 cm, jos 1,5 cm, stânga 2 cm, dreapta 2 cm, antet 1 cm, subsol 0,75 cm.
În subsolul foii de calcul introduceţi în stânga numele şcolii, la centru numele vostru şi la dreapta data şi ora curentă;
Formataţi celulele conţinând medii de tip numeric cu 2 zecimale;
Calculaţi media pentru fiecare elev;
Ordonaţi elevii descrescător, după medie;
În coloana „Rezultat”, folosind o funcţie Excel, să se afişeze „Admis” pentru candidaţii cu media mai mare sau egală cu 5,00 şi „Respins” pentru candidaţii cu media mai mică decât 5,00.

Teorieantet subsol formule functii setari pagina tabel

Rezolvare

Formule Excel

F3 =AVERAGE(C3:E3)                  Media          -> copiaza pana la F12
G3 =IF(F3>=5,"Admis","Respins")     Rezultat       -> pana la G12

Cum funcționează

Pasul 1 — setările de pagină. Page Layout → colțul grupului Page Setup → fila Margins: sus 1,5, jos 1,5, stânga 2, dreapta 2, antet 1, subsol 0,75. Formatul A4 se alege din fila Page. Identic cu vânzări și parchet.

Pasul 2 — subsolul. Insert → Header & Footer → zona de subsol, trei casete: stânga numele școlii, centru numele tău, dreapta butoanele Current Date și Current Time.

Pasul 3 — formatarea cu 2 zecimale. Selectezi C3:F12 → Home → Number → Number, apoi Increase/Decrease Decimal până la 2 zecimale.

Formatarea schimbă doar afișarea, nu valoarea stocată. O medie de 4,999 afișată cu 2 zecimale arată 5,00, dar în memorie rămâne 4,999 — deci IF(F3>=5,...) o trimite la „Respins", contrar a ceea ce vezi pe ecran. Aici nu se întâmplă (nicio medie nu e atât de aproape de prag), dar e mecanismul din spatele celor mai derutante erori din Excel. Dacă ai nevoie de rotunjire reală, folosești ROUND(AVERAGE(C3:E3), 2).

Pasul 4 — media pe trei discipline. =AVERAGE(C3:E3) — cele trei note sunt în coloane alăturate, deci un singur domeniu, ca la vânzări.

Pasul 6 — IF cu o singură condiție. Cel mai simplu tip din tot clusterul: un prag, două ieșiri. >=5 pentru că enunțul spune „mai mare sau egală cu 5,00".

Rezultatul, deja sortat descrescător după medie (pasul 5):

#	Elev	Rom.	Mate	Ist.	Media	Rezultat
1	Călin Iulian	`9`	`10`	`10`	`9,67`	Admis
2	Negru Adrian	`9,5`	`8`	`7,5`	`8,33`	Admis
3	Zamfir George	`8,25`	`9`	`7,75`	`8,33`	Admis
4	Bucur Alexandru	`9`	`7,25`	`7`	`7,75`	Admis
5	Dincă Lavinia	`9,75`	`5,25`	`7`	`7,33`	Admis
6	Popescu Ioana	`8,25`	`7`	`5`	`6,75`	Admis
7	Adam Gabriela	`5,5`	`6,5`	`8`	`6,67`	Admis
8	Oprescu Cosmin	`7`	`5`	`7,5`	`6,50`	Admis
9	Mincu Adrian	`4,5`	`4`	`3,5`	`4,00`	Respins
10	Ene Liana	`4`	`3`	`4,5`	`3,83`	Respins

Egalitatea de pe locurile 2–3 e reală, nu o iluzie de rotunjire. Negru Adrian are (9,5+8+7,5)/3 = 25/3 și Zamfir George (8,25+9+7,75)/3 = 25/3 — exact aceeași valoare. Excel păstrează ordinea lor inițială la sortare (sortare stabilă), deci Negru rămâne înaintea lui Zamfir. Nu e o greșeală.

Pasul 5 — sortarea. Click pe o singură celulă din coloana F → Data → Sort → Sort by Media, Order → Largest to Smallest. Aceleași precauții ca la salarii: nu selecta doar coloana, altfel mediile se despart de numele elevilor.

Ordinea în care faci pașii contează: calculezi media (4), sortezi (5), apoi completezi rezultatul (6). Dacă sortezi înainte de a calcula media, nu ai după ce sorta.

Greșeli frecvente

=AVERAGE(C3:F3) — include coloana Media în propriul calcul. Referință circulară, rezultat 0. Domeniul notelor se oprește la E.
=(C3+D3+E3)/3 scris corect, dar copiat greșit. Funcționează, însă la 5 discipline devine ilizibil. AVERAGE e varianta care se extinde.
>5 în loc de >=5. Un elev cu media exact 5,00 ar fi respins, deși enunțul spune „mai mare sau egală". În setul acesta nu există media 5,00 exactă — deci greșeala trece neobservată aici și te costă la alt subiect.
Se crede că formatarea rotunjește valoarea. Vezi caseta de mai sus: 4,999 afișat ca 5,00 rămâne 4,999 pentru IF. Pentru rotunjire reală, ROUND.
Sortare crescătoare (Smallest to Largest). Enunțul cere descrescător; e o singură opțiune în dialog, dar e implicită pe crescător.
Sortare cu selecție parțială — cea mai gravă, vezi salarii.
Se sortează după Rezultat în loc de Media. Ar grupa Admis/Respins alfabetic, fără nicio ordine a mediilor în interiorul grupelor.