Documentația proiectului de atestat: ce conține și cum se scrie

La atestat nu prezinți o aplicație, ci motivarea teoretică a unui produs software. Asta e formularea din metodologie, și e exact motivul pentru care documentația nu e o formalitate de predat la secretariat: e locul unde arăți de ce ai construit lucrurile așa cum le-ai construit.

Comisia are până la 30 de minute cu tine și îți poate pune întrebări. Documentația e ce citește înainte să intri în sală — deci ea stabilește ce te întreabă.

Dacă încă nu ți-ai ales tema, începe cu cum alegi proiectul de atestat. Dacă vrei cadrul general al examenului, e în ghidul atestatului.

Ce cere metodologia și ce cere liceul tău

Merită separate clar, pentru că se confundă des:

Din metodologia națională:

• proiectul se depune la secretariat, însoțit de un referat al profesorului îndrumător finalizat cu admis sau respins;
• termenul de depunere e 1 mai;
• la examen se cere prezentarea și motivarea teoretică a proiectului.

De la liceul tău: tot restul. Numărul de pagini, fontul, structura capitolelor, dacă vrea cuprins sau bibliografie, criteriile de notare — toate se stabilesc de catedra de specialitate. Întreabă profesorul îndrumător înainte să scrii, nu după.

Ce urmează e structura care funcționează când nu ți s-a dat un format impus. Dacă ți s-a dat unul, al lui are prioritate — folosește pagina asta doar pentru conținutul fiecărui capitol.

Structura pe capitole

1. Pagina de titlu

Titlul proiectului, numele tău, clasa, liceul, numele profesorului îndrumător, anul. O pagină, fără decorațiuni.

2. Cuprins

Generat automat din stilurile de titlu, nu scris de mână — altfel rămâne cu numerele greșite după prima modificare. Cum se face e în formatarea documentelor în Word.

3. Introducere: problema și motivația

Două-trei paragrafe care răspund la:

• ce problemă rezolvă aplicația și pentru cine;
• cum se rezolvă problema asta acum, fără aplicația ta;
• ce câștigă utilizatorul.

Aici se pierde cel mai des nota. „Am făcut o aplicație de gestiune a unei biblioteci" nu e o motivație — e o descriere. „Într-o bibliotecă școlară evidența împrumuturilor se ține pe fișe de hârtie, deci nu se poate afla rapid ce cărți sunt întârziate" e o motivație: din ea decurge tot restul documentului.

4. Tehnologiile alese și de ce

Nu o listă. Pentru fiecare tehnologie, o justificare:

Slab	Bun
„Am folosit MySQL."	„Am ales o bază de date relațională pentru că datele au relații clare (un cititor are mai multe împrumuturi), iar integritatea se poate impune prin chei străine."
„Am folosit C++."	„Aplicația rulează local, fără server, și trebuia să pornească pe calculatoarele din laborator fără instalare."

Asta e întrebarea numărul unu a comisiei. Dacă ai un răspuns scris, îl ai și vorbit.

5. Structura datelor

Capitolul cel mai tehnic și cel mai ușor de notat bine, pentru că se verifică obiectiv.

• schema bazei de date — tabelele, câmpurile, tipurile, cheile primare și străine;
• o diagramă cu relațiile dintre tabele;
• de ce e împărțită așa — ce s-ar strica dacă ai ține totul într-un singur tabel (date duplicate, actualizări incomplete);
• constrângerile puse și ce protejează fiecare.

Dacă ai nevoie să recapitulezi noțiunile, sunt în baze de date și SQL.

Dacă proiectul nu are bază de date, capitolul devine structura internă a datelor: ce structuri folosești, cum sunt organizate fișierele, cum se salvează starea.

6. Funcționalitățile

Pe fiecare funcție importantă: ce face, cum se ajunge la ea, o captură de ecran. Scurt. Aici nu se citește proză, se verifică acoperirea.

Nu pune cod sursă integral în documentație. Pui doar fragmentele pe care le comentezi — un algoritm neevident, o interogare mai complicată. Codul complet se livrează separat.

7. Instalare și rulare

Ce trebuie instalat, cum se pornește aplicația, ce date de test există, ce utilizator și parolă se folosesc dacă are autentificare.

Capitolul ăsta te salvează concret în ziua examenului, când aplicația se pornește pe alt calculator decât al tău.

8. Concluzii și dezvoltări ulterioare

Ce ai realizat și ce ai face altfel. Două-trei limitări reale ale aplicației plus direcțiile în care s-ar putea extinde.

E secțiunea pe care aproape nimeni n-o scrie și singura care arată că înțelegi ce ai construit. Un elev care spune „structura asta nu suportă mai mulți utilizatori simultan, ar trebui mutată pe un server" demonstrează mai mult decât unul care spune că totul e perfect.

9. Bibliografie

Documentațiile oficiale, cărțile, tutorialele folosite. Scurtă și onestă.

Formatarea

Dacă nu ai un format impus, valorile care nu dau greș nicăieri:

• font cu serife pentru text (Times New Roman, Cambria), 12pt, spațiere la 1,5 rânduri;
• aliniere justify, margini de 2–2,5 cm;
• stiluri de titlu (Heading 1/2/3), nu text îngroșat manual — de ele depinde cuprinsul automat;
• numerotarea paginilor în subsol;
• capturile de ecran numerotate și cu legendă („Figura 3 — fereastra de căutare"), ca să le poți referi în text;
• diacritice peste tot. Un document fără diacritice arată neterminat înainte să fie citit.

Tehnicile de Word — stiluri, cuprins automat, secțiuni, antet și subsol — sunt aceleași care se cer și la subiectul III de la proba practică: formatarea documentelor în Word.

Predă și PDF, nu doar .docx. Un document deschis pe alt calculator, cu alt Word, își schimbă paginarea.

Câte pagini

Metodologia nu spune nimic, iar liceele cer de obicei între 15 și 30 de pagini. Întreabă.

În lipsa unei cerințe: scrie cât are conținut, nu cât umple. O documentație de 18 pagini în care fiecare capitol spune ceva se citește mai bine decât una de 40 cu jumătate capturi de ecran și cod copiat. Comisia a văzut și una, și alta.

Greșeli frecvente

• O scrii la final. În aprilie nu-ți mai amintești de ce ai luat deciziile din ianuarie — și exact alea se notează. Scrie capitolele 3, 4 și 5 când iei deciziile.
• Descrii, nu justifici. „Aplicația are un buton de căutare" nu se notează. „Căutarea e pe titlu și autor pentru că astea sunt câmpurile după care întreabă un cititor" se notează.
• Copiezi text de pe internet. Se vede la prima întrebare a comisiei, pentru că nu poți explica o frază pe care n-ai scris-o.
• Pui tot codul în document. Umple paginile și nu demonstrează nimic.
• Nu ai diagrama bazei de date. E singura imagine pe care o caută toți evaluatorii.
• Cuprins scris de mână. Se desincronizează la prima modificare, și se vede.
• O predai fără să o citească nimeni. Dă-i-o profesorului îndrumător cu câteva săptămâni înainte de 1 mai — referatul lui e admis sau respins, nu o semnătură automată.

Întrebări frecvente

Câte pagini trebuie să aibă documentația la atestat? Metodologia nu impune un număr. Liceele cer de obicei între 15 și 30 de pagini, dar cerința exactă o stabilește catedra de specialitate a liceului tău.

Ce trebuie să conțină documentația proiectului? În lipsa unui format impus: pagină de titlu, cuprins, introducere cu motivația, tehnologiile alese și justificarea lor, structura datelor, funcționalitățile, instrucțiuni de instalare și rulare, concluzii cu dezvoltări ulterioare și bibliografie.

Trebuie să pun codul sursă în documentație? Nu integral. Se includ doar fragmentele pe care le comentezi — un algoritm neevident sau o interogare mai complicată. Codul complet se livrează separat de document.

Ce este referatul profesorului îndrumător? Documentul cu care profesorul care te-a coordonat însoțește proiectul depus la secretariat. Se finalizează cu admis sau respins și e prevăzut explicit de metodologie.

Când trebuie predată documentația? Proiectul se depune la secretariat, cu referatul profesorului îndrumător, până la 1 mai.

În ce format se predă documentația? Formatul îl stabilește liceul tău. Recomandarea practică e să predai și PDF pe lângă fișierul Word, pentru că paginarea se schimbă pe alt calculator.

Se notează separat documentația? Nu. Proiectul primește o singură notă, de la fiecare dintre cei doi evaluatori cu drept de notare, după criteriile stabilite de comisie. Nota minimă de promovare la proiect este 7.

De unde vin informațiile de aici

Referatul profesorului îndrumător, termenul de depunere, cerința de motivare teoretică și pragul de notare sunt din Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de atestare a competențelor profesionale ale absolvenților claselor de matematică-informatică și matematică-informatică, intensiv informatică, aprobată prin OMECI nr. 4.843/2009 și modificată prin OM nr. 3.009/2021.

Structura capitolelor, numărul de pagini, formatarea și criteriile de evaluare nu sunt prevăzute în metodologie — se stabilesc la nivelul liceului tău. Recomandările de aici sunt un punct de plecare pentru cazul în care nu ți s-a impus un format. Verifică întotdeauna cerința catedrei.