Biletul 17 — atestat informatică Dolj 2026

Subiectul I

Baze de date — tabelul Camere

Evidenţa camerelor unui hotel se realizează prin intermediul unei baze de date ce cuprinde tabelul Camere cu structura Nr_camera (T,4), Nr_locuri (N,1), Status (T,20), Categ_VIP (Y/N), Data_eliberarii (D). Numărul format cu primele două caractere ale câmpului Nr_camera reprezintă etajul la care este plasată camera respectivă.

Cerinţe:

a) Creaţi structura tabelului Camere; b) Introduceţi următoarele înregistrări în tabel:

Nr_camera	Nr_locuri	Status	Categ_VIP	Data_eliberarii
0301	2	Ocupata	N	22.mai.2015
0302	4	Rezervata	Y	03.sep.2016
0422	1	Libera	Y	(lipsă)
1307	2	Libera	N	(lipsă)
1204	3	Ocupata	N	12.iun.2015
0707	2	Ocupata	Y	04.aug.2015

c) Afişaţi camerele ocupate; d) Folosind o interogare (secvenţă de instrucţiuni), afişaţi camerele libere din hotel situate la nivele superioare (etajul la care este situată camera este mai mare decât 10).

Teoriecreare tabel inserare interogare filtrare functii text valori null

Rezolvare

SQL

-- a) Crearea structurii tabelului
CREATE TABLE Camere (
    Nr_camera       VARCHAR(4),
    Nr_locuri       INTEGER,
    Status          VARCHAR(20),
    Categ_VIP       CHAR(1),
    Data_eliberarii DATE
);

-- b) Introducerea inregistrarilor
INSERT INTO Camere VALUES ('0301', 2, 'Ocupata',   'N', '2015-05-22');
INSERT INTO Camere VALUES ('0302', 4, 'Rezervata', 'Y', '2016-09-03');
INSERT INTO Camere VALUES ('0422', 1, 'Libera',    'Y', NULL);
INSERT INTO Camere VALUES ('1307', 2, 'Libera',    'N', NULL);
INSERT INTO Camere VALUES ('1204', 3, 'Ocupata',   'N', '2015-06-12');
INSERT INTO Camere VALUES ('0707', 2, 'Ocupata',   'Y', '2015-08-04');

-- c) Camerele ocupate
SELECT *
FROM Camere
WHERE Status = 'Ocupata';

-- d) Camerele libere de la etaje mai mari decat 10
SELECT *
FROM Camere
WHERE Status = 'Libera'
  AND CAST(SUBSTR(Nr_camera, 1, 2) AS INTEGER) > 10;

Cum funcționează

Tiparul de bază e la tabelul Carti. Cerința d) e cea interesantă: etajul nu există ca o coloană — trebuie extras din numărul camerei.

De ce `Nr_camera` e text

Enunțul spune (T,4), iar asta e esenţial: camera 0301 începe cu zero. Ca număr întreg, ar deveni 301 şi s-ar pierde exact cifra din care se citeşte etajul. Aceeaşi regulă ca la CNP-ul de la tabelul Pacienti.

Extragerea etajului: `SUBSTR`

SUBSTR(Nr_camera, 1, 2)

Se citeşte: din Nr_camera, începând de la poziţia 1, ia 2 caractere.

Camera	`SUBSTR(...,1,2)`	Etaj
`'0301'`	`'03'`	3
`'1307'`	`'13'`	13
`'0422'`	`'04'`	4

Atenţie: în SQL poziţiile încep de la 1, nu de la 0 ca în C++.

`CAST` — de la text la număr

SUBSTR întoarce text, iar comparaţia trebuie făcută numeric:

CAST(SUBSTR(Nr_camera, 1, 2) AS INTEGER) > 10

Fără CAST, '13' > '10' s-ar compara alfabetic. Uneori dă acelaşi rezultat, dar nu întotdeauna: alfabetic, '09' e mai mare decât '10', pentru că '0' vine după '1'... ba nu, înaintea lui — şi tocmai aici e problema: comparaţia de text pe numere cu zerouri în faţă e înşelătoare şi greu de verificat mental. CAST elimină ambiguitatea.

Rezultat: doar camera 1307 (liberă, etajul 13). Camera 0422 e liberă, dar la etajul 4.

În Access, funcţiile echivalente sunt Mid(Nr_camera, 1, 2) şi CInt(...). În SQL Server, SUBSTRING(...) şi CAST(... AS INT).

Camerele libere au Data_eliberarii goală — logic, o cameră liberă nu are dată de eliberare viitoare. Se scrie NULL; detalii la tabelul Clienti.

Greșeli frecvente

Nr_camera declarat numeric — se pierde zeroul din faţă şi etajul devine greşit.
SUBSTR(Nr_camera, 0, 2) — poziţiile încep de la 1; rezultatul e un singur caracter sau gol.
CAST uitat — comparaţie alfabetică în loc de numerică.
Includerea camerelor rezervate — enunțul cere doar 'Libera', nu „nu e ocupată".
Căutarea unei coloane Etaj — nu există; se calculează din numărul camerei.

Subiectul II

Programarepagina problemei

Să se afişeze numerele perfecte din vector

Se citesc de la tastatură un număr natural n şi cele n elemente ale unui vector X care memorează numere naturale. Să se afişeze numerele perfecte din vector. Dacă nu există numere perfecte, se va afişa mesajul NU EXISTA.

Un număr este perfect dacă este egal cu suma divizorilor săi, mai puţin el însuşi.

Exemple

Date de intrare	Date de ieșire	Explicații
`5` `41 5 90 28 6`	`28 6`	28 = 1+2+4+7+14 și 6 = 1+2+3
`3` `2 67 34`	`NU EXISTA`	Niciunul nu este perfect

Teorienumere divizibilitate vectori

Rezolvare

C++

#include <iostream>
using namespace std;

bool estePerfect(int n) {
    if (n < 2) return false;
    int s = 0;
    for (int d = 1; d <= n / 2; d++)
        if (n % d == 0) s += d;
    return s == n;
}

int main() {
    int n;
    cin >> n;

    int x[100];
    for (int i = 0; i < n; i++) cin >> x[i];

    bool gasit = false;
    for (int i = 0; i < n; i++)
        if (estePerfect(x[i])) {
            cout << x[i] << " ";
            gasit = true;
        }

    if (!gasit) cout << "NU EXISTA";
    return 0;
}

Subiectul III

Excelpagina problemei

Excel — totaluri, TVA și funcții statistice (librărie)

Creaţi registrul de calcul „Librarie.xlsx” pe desktop (spaţiul de lucru). În prima foaie de calcul realizaţi următorul tabel, respectând formatările:

Excel — totaluri, TVA și funcții statistice (librărie)

Inseraţi o nouă linie deasupra liniei 6 şi completaţi-o cu următoarele valori: stilouri, 30 (celula B6), 80 (celula C6).
Calculaţi câte bucăţi s-au vândut în cele 2 semestre, pentru fiecare produs (coloana D).;
Calculaţi valoarea produselor vândute pe cele 2 semestre, pentru fiecare produs (coloana F);
Calculaţi TVA-ul pe fiecare produs şi valoarea finală a produselor vândute (valoare produse + TVA);
Calculaţi valoarea totală a produselor vândute de librărie, în cele 2 semestre (celula H8);
Calculaţi valoarea minimă şi maximă dintre cele 2 semestre, precum şi media a vânzărilor pe cele 2 semestre (în celulele B9, B11 şi respectiv B13).

Teorieformule functii procente tva tabel

Rezolvare

Formule Excel

D3  =SUM(B3:C3)        Total bucati          -> copiaza pana la D7
F3  =D3*E3             Valoare produse       -> pana la F7
G3  =F3*24%            TVA                   -> pana la G7
H3  =F3+G3             Valoare finala        -> pana la H7

H8  =SUM(H3:H7)        Valoarea totala

B10 =MIN(B3:C7)        Minim pe cele 2 semestre
B12 =MAX(B3:C7)        Maxim
B14 =AVERAGE(B3:C7)    Media

Cum funcționează

Pasul 1 — inserarea liniei mută tot ce e dedesubt. Click dreapta pe capul de rând 6 → Insert. Se completează A6 = stilouri, B6 = 30, C6 = 80.

Asta e partea care derutează cel mai des: după inserare, toate rândurile de sub 6 coboară cu unul. Tabelul de produse devine 3:7 (era 3:6), rândul „Total" ajunge pe 8 (era 7), iar etichetele Minim, Maxim, Media ajung pe 10, 12, 14 (erau 9, 11, 13).

⚠️ Inconsecvență în subiectul oficial. Enunțul cere totalul în H8 — corect după inserare. Dar cere minimul, maximul și media în B9, B11, B13 — adică numerotarea de dinainte de inserare. Cele două nu pot fi adevărate simultan. Am folosit B10, B12, B14, ca să fie pe același rând cu etichetele lor. Dacă profesorul cere literal B9/B11/B13, scrie acolo — dar atunci valorile nu mai sunt lângă etichete.

Pașii 2–4 — formulele se scriu o singură dată. Scrii formula pe primul rând de date, apoi tragi de colțul din dreapta-jos al celulei (fill handle) până la ultimul rând. Excel ajustează singur numerele de rând: D3 devine D4, D5 ș.a.m.d. Asta se numește referință relativă și e comportamentul implicit.

Pasul 6 — un singur domeniu, nu două. „Valoarea minimă și maximă dintre cele 2 semestre" înseamnă minimul din toate valorile de vânzări, deci B3:C7 — un dreptunghi care acoperă ambele coloane. Nu e nevoie de =MIN(MIN(B3:B7),MIN(C3:C7)).

Cu datele din tabel (după inserarea liniei cu stilouri): minimul este 30, maximul 1500, iar media (1000+1500+500+700+50+100+30+80+400+800)/10 = 516.

Numele funcțiilor în Excel românesc

Dacă interfața e în română, funcțiile au alte nume. Formula e aceeași, se schimbă doar cuvântul:

Engleză	Română
`SUM`	`SUMĂ`
`AVERAGE`	`MEDIE`
`MIN` / `MAX`	`MIN` / `MAX`
`IF`	`DACĂ`
`AND` / `OR`	`ȘI` / `SAU`
`COUNT`	`NUMĂRARE`
`INDEX` / `MATCH`	`INDEX` / `POTRIVIRE`

Separatorul de argumente diferă și el: , pe setări englezești, ; pe setări românești. Dacă Excel refuză o formulă corectă, acesta e primul lucru de verificat.

Greșeli frecvente

Se scriu formulele înainte de a insera linia. Formulele se ajustează singure, dar referințele fixe din enunț (H8) nu. Inserează linia întâi, apoi calculează — altfel trebuie refăcută numerotarea.
=B3+C3 în loc de =SUM(B3:C3). Funcționează pe două coloane, dar nu se extinde. La 3 luni ai deja o formulă lungă și fragilă. SUM pe domeniu e mereu de preferat.
=F3*24 în loc de =F3*24%. Fără %, TVA-ul iese de 100 de ori mai mare. Alternativ, =F3*0.24. Un TVA de ordinul zecilor de mii pentru un produs de câțiva lei e semnalul.
Media calculată ca =SUM(B3:C7)/2. Împarte la numărul de semestre, nu de valori. AVERAGE numără singur celulele care conțin numere — la 10 valori împarte la 10, nu la 2.
MIN aplicat peste coloana de prețuri. Domeniul cerut e al vânzărilor (B:C), nu al prețului (E). Citește ce anume se compară, nu doar „minim".
Rândurile goale 9, 11, 13 par o greșeală de tipar și se șterg. Sunt intenționate — acolo merg etichetele și rezultatele. Dacă le ștergi, numerotarea din enunț nu mai corespunde deloc.