#130Baze de date

Baze de date FIRMA — angajații cu salariul peste 4000 și departamentul fiecăruia

Enunț

Baza de date FIRMA conține informații referitoare la angajații unei firme și la departamentele în care sunt repartizați. Un departament are mai mulți angajați.

Tabelul	Structura
`Angajati`	`ida` number(3), `idd` varchar2(4), `nume` varchar2(50), `prenume` varchar2(50), `salariul` number(5), `nr_telefon` varchar2(12), `cnp` varchar2(13)
`Departamente`	`idd` varchar2(4), `denumire` varchar2(50), `data_infiintare` date

Legătura dintre cele două tabele se face prin coloana idd.

Cerințe:

a) Afișați numele, prenumele, salariul pentru angajații care au salariul mai mare de 4000; b) Afișați numele, prenumele și departamentul unde lucrează fiecare angajat.

Rezolvare

SQL

-- a) Angajatii cu salariul mai mare de 4000
SELECT nume, prenume, salariul
FROM Angajati
WHERE salariul > 4000;

-- b) Fiecare angajat, cu departamentul in care lucreaza
SELECT a.nume, a.prenume, d.denumire AS departament
FROM Angajati a
INNER JOIN Departamente d ON a.idd = d.idd
ORDER BY d.denumire, a.nume;

Cum funcționează

a) `>` sau `>=` — pragul se citește din enunț

„Mai mare de 4000" înseamnă strict mai mare: un angajat cu salariul exact 4000 nu intră. Dacă enunțul ar fi spus „de cel puțin 4000" sau „începând de la 4000", ar fi fost >=.

Subiectele conțin aproape întotdeauna o valoare aflată exact pe prag, special ca să se vadă dacă ai citit atent. Un semn greșit aici înseamnă un rând în plus sau în minus, fără nicio eroare.

Formulare din enunț	Operator
„mai mare de 4000"	`> 4000`
„de cel puțin 4000", „minim 4000"	`>= 4000`
„între 3000 și 4000"	`BETWEEN 3000 AND 4000` (inclusiv ambele capete)
„diferit de 4000"	`<> 4000` (sau `!= 4000`)

b) Joncțiunea în forma ei cea mai curată

Cerința b) e exact motivul pentru care există două tabele. Angajati nu conține denumirea departamentului, ci doar codul lui (D01) — dacă ar conține și denumirea, aceasta s-ar repeta pe fiecare rând, iar o redenumire ar cere modificarea tuturor angajaților. Denumirea stă o singură dată, în Departamente, și se aduce la nevoie prin idd.

Angajati                          Departamente
nume      idd                     idd   denumire
Popescu   D01  ─────────────────► D01   Comercial
Georgescu D02  ─────────────────► D02   Financiar

AS departament redenumește coloana în rezultat — altfel capul de tabel ar scrie denumire, ceea ce nu spune nimic despre ce înseamnă. ORDER BY nu era cerut; e adăugat pentru că o listă de 10 angajați grupată pe departamente se citește mult mai bine.

Explicația detaliată a joncțiunii, cu varianta ei scrisă cu virgulă, e la problema #121.

Greșeli frecvente

>= în loc de > — intră și angajatul cu salariul exact 4000. Un rând în plus, zero erori.
WHERE salariul > '4000' — se compară un număr cu un șir. Oracle convertește implicit și merge; într-un câmp declarat text ar compara alfabetic și '900' > '4000' ar fi adevărat.
Joncțiune fără condiția ON — produs cartezian: 10 angajați × 5 departamente = 50 de rânduri.
SELECT a.nume, a.prenume, a.idd — afișează codul D01, nu denumirea cerută. Cerința spune „departamentul", adică numele lui.
Aliasuri amestecate — FROM Angajati a INNER JOIN Departamente d ON Angajati.idd = d.idd: în Oracle, odată ce ai dat un alias, numele complet al tabelului nu mai poate fi folosit.
LEFT JOIN aici — n-ar strica nimic, dar ar arăta și angajații fără departament. Când toți au unul, INNER JOIN spune mai clar ce vrei. Invers la problema #128, unde LEFT JOIN e obligatoriu.

Apariții

Galati 2026 — problema 10 · sursa oficială